Horia-Roman Patapievici: „Gândindu-mă care dintre lucrurile petrecute la Congresul PSD a fost mai important, mi-am dat seama că nu e uşor de ales”. Sursa: Codrin Prisecaru
A fost, oare, mai important consensul împotriva lui Mircea Geoană sau alegerea lui Victor Ponta? Jocul de alianţe al baronilor sau vitalitatea politică a lui Ion Iliescu? Absenţa totală a dezbaterii politice sau prezenţa halucinantă a vrăjitoarelor la intrarea în sala de congres? Contrastul dintre ceea ce afişa fiecare dintre candidaţi la suprafaţă şi ceea ce transpărea, în atitudinea lor, din raporturile de forţă stabilite în culise?
Să nu vi se pară frivol: în desfăşurarea alegerilor PSD, absenţa dezbaterii politice şi prezenţa vrăjitoarelor face sistem. Într-un sens, tot Congresul PSD a fost o farsă. Din punct de vedere democratic, democratice nu au fost decât introducerea votului în urnă şi numărătoarea voturilor: tot restul, adică dezbaterea, pledoariile şi formarea liberă a opiniilor, a fost decis şi stabilit în culise.
Cine crede că democraţia înseamnă doar numărarea voturilor se înşală. Unde nu există opinii libere nu există democraţie, chiar dacă sunt alegeri. Or, alegerile din PSD ne-au reamintit în registru grotesc că democraţia presupune, ca un dat prealabil, libertatea: libertatea dezbaterii, care presupune libertatea de conştiinţă, care, la rândul ei, presupune libertatea faţă de interese.
Mulţi caricaturişti au reprezentat Congresul PSD ca o competiţie între sforari şi o înfruntare între marionete. Ideea de marionetă invalidează ideea de libertate: a alege între o marionetă şi alta, prin votul unor grupuri care se raportează unele la altele prin mecanismele sforarului tras pe sfoară NU înseamnă democraţie. Seamănă doar cu democraţia, aşa cum viaţa noastră politică seamănă doar cu o viaţă politică normală.
În alt sens, Co