La fel ca-n vechime, în satul lui Bucur duminica era zi de târg. În 25 februarie s-au deschis trei de-o dată. Toate trei, de obiecte la mâna a doua. La Vitan-Bârzeşti se vindeau maşini, în celelalte - tot ce vrei şi ce nu vrei.

ÎN BUCUREŞTI SE DESCHIDEA PRIMUL TÂRG DE MAŞINI LA VITAN-BÂRZEŞTI

De la restricţii de tot felul - la mâncare, lumină, bunuri de larg consum, în primele luni de libertate s-a trecut în extrema cealaltă. Dacă pe timpul lui Ceauşescu totul se economisea, acum totul se consuma. Lumea voia să aibă. Frigiderul plin, multe ore de program la televizor, reviste colorate, maşină, în general cam tot ce se vedea prin Occidentul capitalist. Economia românească nu putea face faţă avântului consumist. Şi aşa au apărut oferta de bunuri "second hand", multe aduse chiar din Vest. Cum, în ce condiţii, cu acte vamale sau fără, cine mai stătea atunci să se întrebe?

Duminică, 25 februarie, Întreprinderea de prestări servicii, la îndrumarea Primăriei municipiului Bucureşti, deschidea, pentru automobilişti şi curioşi, primul târg de maşini. Acesta fusese amplasat pe Splaiul Dâmboviţei, pe porţiunea cuprinsă între Podul Vitan-Bârzeşti şi Podul Glina, în Sectorul 3 al Capitalei. Tot românul care visase ani de zile să intre în posesia unui autoturism Dacia şi se înscrisese pe lista - lungă - de aşteptare a dat năvală la Vitan-Bârzeşti. Dacă nu să cumpere, măcar să vadă. Maşini, accesorii, piese, motociclete, biciclete. La mare căutare erau maşinile nemţeşti şi ruseşti. Acum şi benzina se găsea "la liber" şi se abandonase sistemul "par/impar". Până cu două luni în urmă, şi posesorii de Dacii aveau nemulţumirile lor. Că nu-s bune, că se strică şi, mai ales, că nu prea puteai să te foloseşti de ea când aveai nevoie. Pentru că duminica, în ziua liberă, se circula restricţionat: o duminică aveau voie să iasă pe străzi maşinile cu număr par,