Institutele de cercetare în domeniul agricol rămân pe zi ce trece fără terenuri şi pot ajunge în imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea din cauza faptului că, ilegal, terenurile lor sunt date spre compensare în baza legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
De la 160.000 de hectare deţinute în 1990 şi 121 de unităţi de cercetare, România a rămas cu aproape jumătate de unităţi şi doar 35.600 de hectare. Motivul fiind retrocedările, de care, cel mai adesea, s-au bucurat marii latifundiari. Nu au avut nevoie de prea multe acte - banii şi influenţa au fost adesea singurele cerinţe.
În curând, România va pierde astfel materialul biologic naţional sau cercetările naţionale în domeniul cartofului, al pomiculturii sau al viţei-de-vie, cu efecte majore pe termen lung în creşterea importurilor de alimente şi dependenţa de soiurile biologice străine.
"Institutul de la Târgul Secuiesc, unicul din ţară pentru cercetări în acest domeniu, a pierdut deja 240 de hectare din suprafaţa sa şi este gata să mai piardă din teren, şi asta după ce autorităţile locale au dat drept de compensare terenuri ale institutului, fără documente de certificare", a spus profesorul Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (asas) "Gheorghe Ionescu-Şişeşti".
CAZUL BĂNEASA
Unele dintre cele mai râvnite terenuri din Bucureşti sunt cele ale Institutului de Cercetare Pomicolă de la Băneasa, toate cele 61 de hectare ale acestuia, plasate vizavi de Aeroportul Băneasa, fiind cerute drept compensare de diverşi oameni de afaceri, care nu au deţinut niciodată proprietăţi pe terenul staţiunii de cercetare, deci demersul este ilegal. Firma SC Florom Prodimpex SRL, patronată de Erten Omer Ragip, a cumpărat în urmă cu doi ani creanţa unităţii pomicole şi a trecut la ameninţări.
"După ce ne-au distrus utilaj
