Narcis Dorin Ion este directorul Muzeului National Bran. In anul 2006 si-a sustinut teza de doctorat cu tema Elitele si arhitectura rezidentiala in Tarile Române (sec. XIX-XX), in fata unei comisii din care au facut parte acad. Dan Berindei, acad. Dinu C. Giurescu si acad. Razvan Theodorescu. Coordonator stiintific - prof. univ. dr. Ioan Opris. Lucrarea urmeaza sa apara la Editura Oscar Print, in primavara anului 2010. Publicam in continuare ample fragmente din lucrare.
REVENIND la opera arhitectului Paul Gottereau, trebuie sa precizam ca dupa terminarea vechiului palat regal din Calea Victoriei, regele Carol I il numeste arhitect-sef al Casei Regale si ii incredinteaza si construirea Palatului Cotrocenidin Bucuresti. Palatul Cotroceni nu are o istorie prea veche, dar locul pe care a fost amplasat poarta si astazi amprenta celor peste trei secole de existenta. Mosia Cotroceni a fost proprietatea lui Serban Cantacuzino, domnitorul Tarii Românesti (1678-1688), care va construi aici, in 1679, un ansamblu manastiresc compus din biserica, inconjurata de casele egumenesti, chiliile calugarilor si - pe latura nordica a curtii - casele domnesti. Construite pe trei niveluri (pivnita, parter si etaj) si având saisprezece camere, casele domnesti de la Cotroceni au fost locuite adesea de domnitorul Constantin Brâncoveanu, peste aproape un veac (in 1780), fiind reparate de domnitorul Alexandru Ipsilanti, care va construi si un "chiosc" (foisor) inalt de 20 m. Desi a locuit in propriul sau palat din Calea Victoriei, domnitorul Barbu Dimitrie Stirbey (1849-1853, 1854-1856) a ordonat in 1852 refacerea Palatului Cotroceni dupa planurile arhitectului Anton Heft, constructorul Teatrului National din Bucuresti. Cu mobilarea palatului s-a ocupat clucerul Constantin Pencovici.
O perioada noua in istoria Palatului Cotroceni incepe odata cu domnia lui Alexandru Ioan Cuz
