În recentele discuţii purtate în mass-media despre ouăle ecologice si ouăle stresate (stirileprotv.ro, 9.02.2010), a apărut destul de des o formă foarte folosită astăzi, nediscutată însă în lucrările clasice de cultivare a limbii si care trece, de obicei, neobservată: cofrag.
Exemplele de utilizare a cuvântului sunt la îndemână, nu doar în anunţuri comerciale („ouă cofrag Avicola Vaslui", eAlimentara.ro), ci şi în comunicarea curentă, în presă („se aşază... pe un cofrag de ouă", Jurnalul naţional, 23.04.2009; „principalul criteriu de selecţie atunci când cumpără un cofrag de ouă este preţul" (agenda.ro), în pagini despre jocuri educative (cu „hârtie creponată, cofrag de ouă, cuburi şi dreptunghiuri de lemn", didactic.ro) şi chiar în discursul politic, de exemplu atunci când un senator îl ameninţă pe un ministru din alt partid („S. B. îi promite «un cofrag de ouă în cap» lui B.", ziare.com, 14.01.2010).
Cofrag este desigur o formă greşită, refăcută, probabil prin hipercorectitudine sau prin analogie cu alte substantive în -ag. Forma corectă este cofraj, un împrumut din franceză, cu primele atestări de abia în secolul al XX-lea. E posibil să se fi pornit de la pluralul cofraje, simţit de unii ca o pronunţie greşită, şi să se fi refăcut un plural cofrage („diferite cofrage pentru ouă de găină şi prepeliţe din material plastic transparent", e-oferta.ro) şi un singular cofrag. Nu e improbabilă nici ipoteza unei readaptări, în limbajul tehnic, direct după forma scrisă a cuvântului francez coffrage, noua variantă intrând astfel în concurenţă cu adaptarea oficială, conformă pronunţiei. Forma cofrag circulă, chiar în scris, mai de mult: pe Google Books i se găsesc atestări din 1961 (dintr-un studiu istoric: „drept cofrag au servit blocuri apariate"), 1979 (Viaţa Românească), 1980 (Revista de creşterea animalelor) etc. Cofrag şi-a format şi un
