- Comentariu - nr. 490 / 26 Februarie, 2010 Un dicton latin suna asa: "Timeo danaos et dona ferentes" (Ma tem de greci si cand aduc daruri _ s.n.). Numai ca, acum, in secolul XXI, ar trebui sa ne temem si de ce anume au patit grecii, ca membrii ai UE. "E bine _ spunea, la un post de televiziune, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR _ ca noi sa ne uitam sa vedem ce putem invata din ceea ce a patit Grecia." Dar ce a patit Grecia? Ca tara membra a UE a furnizat, la un moment dat, data false privind deficitul bugetar in perioada 1997-2003. Drept care, oficialii de la Bruxelles au decis ca Atena trebuie sa raspunda in fata Curtii de Justitie Europene. Urmarea: peste un numar de ani, in tara lui Ulise legile economiei s-au razbunat pe progresele strict statistice, Grecia nemaiindeplinind criteriile cerute de apartenenta la zona euro. Prin comparatie, analistii economici spun ca si Romania se va gasi in aceeasi situatie. Mai mult, daca langa deficitul nostru fiscal se adauga datoriile neplatite la buget, realitatea este chiar mai grosolan falsificata decat la greci. Si la noi, ca si la greci, clasa politica a continuat (dupa aderarea la UE) sa dea satisfactie grupurilor de interese, ridicand concurenta neloiala la rangul de politica de stat. Salariile la negru, subventiile mascate, in general, capitalizarea cu ajutor de stat a companiilor constituie tentative de a recupera decalajele tehnologice, fara sa se renunte la obiceiul pamantului balcanic. Ceea ce este sigur este ca inflatia, dobanzile, deficitul bugetar nu au fost inventate pentru ca Grecia si Romania, deopotriva, sa le arate raportorilor cum se pot maslui. Or, asta facem noi, desi acestia sunt indicatori de performanta. Ne furam, deci, singuri caciula. Un analist politic de marca observa faptul ca economia este dirijata politic la Bucuresti, ca si la Atena; ca, abia cand partidele se vor separa de