Adriana Podariu este asistentă medicală şi anul trecut a trăit cea mai tumultuasă experienţă a vieţii sale, între zidurile bazelor americane din Irak.
Face asistenţă medicală de 24 de ani, a lucrat patru ani la Spitalul de Psihiatrie iar restul de 20 i-a muncit la Spitalul Militar Sibiu. Adriana Podariu este asistentă medicală la cabinetul de ORL iar în perioada decembrie 2008 - iunie 2009 a fost voluntar în Irak, în bazele americane de menţinere a păcii. „La două luni după plecarea mea din Irak s-au retras şi trupele americane. Practic, am plecat înainte de a se instala pacea“, declară Adriana Podar. A fost plutonier major într-un teatru de război nu din dorinţa de a brava şi de a-şi trece în CV o astfel de misiune. „Am vrut să schimb ceva în viaţa mea şi am avut de câştigat. Aici lucrez în ORL, acolo în ICW, un fel de chirurgie. Sunt foarte încântată de experienţa din Irak pentru că m-am întors o femeie mai puternică, am mai multă încredere în mine. Simt că pot să trec munţii. Am plecat într-o zonă de război şi am supravieţuit fără să am probleme“, povesteşte Adriana Podariu, care vorbeşte despre experianţa din Irak numai cu zâmbetul pe buze.
Foarte aproape de pericol
A trăit în sudul Irakului, în bazele militare precum Bashra, şi a lucrat în spitalul de campanie. În afară de o scurtă permisie în care a stat câteva zile la Tallil, nu a văzut altceva decât drumul prăfuit pe care l-a parcurs cu caravana, sau cer şi deşert fără margini, dintr-un avion Hercules. „N-am văzut război acolo, am văzut victimele războiului. Şi n-am văzut nici Irakul, ci doar bazele militare, în afara acestora era periculos. Am trăit între ziduri, cu casca în cap şi vesta antiglonţ, cântăreau împreună peste 13 kilograme şi le purtam pe oriunde mergeam. Doar în spital ne scoteam căştile şi vestele. Când se dădea alarma, intram în buncăr. Acolo, în baza militară, nu a fos