- (...) Nu se poate avea încredere în ce scrie Coetzee acolo(...), nu pentru că era mincinos, ci pentru că era ficţionar (fictioneer). In scrisori creează o ficţiune despre el pentru corespondenţi; în jurnale face cam acelaşi lucru pentru propriii săi ochi sau poate pentru poste-ritate(..)

- Dar dacă toţi suntem ficţionari, aşa cum îl numeşti pe dl Coetzee? Dacă născocim continuu poveştile vieţilor noastre? De ce-ar fi cât de cât mai demn de încredere ce-ţi spun eu despre Coetzee decât ce-ţispune el însuşi?

- Bineînţeles că toţi suntem ficţionari. (pp.225-6)

Intenţionam să fac o pauză după cronicile unor romane semnate de Philip Roth si de J.M.Coetzee si să las pentru mai târziu ultimele lor opere. Multe alte cărţi îsi asteaptă rândul.

Summertime - Scenes from Provincial Life (Vara - Scene din viaţa de provincie), de J.M. Coetzee (Random House, 2009), m-a intrigat însă prin modul neobişnuit în care scriitorul (aşadar J.M. Coetzee) prezintă un fragment din biografia răposatului scriitor J.M. Coetzee. Unul e în viaţă, pentru că este autorul scrierii biografice, celălalt a murit, pentru că aşa ni se spune (insinuându-se că s-ar fi sinucis în Australia) dar amândoi sunt sud-africani, amândoi sunt laureaţi Nobel, au trăit în străinătate, au fost profesori, au scris cărţi cu exact aceleaşi titluri.

Numai că naraţiunea biografică n-a fost încă redactată. Avem doar materialul pregătitor adunat de tânărul englez Vincent, care nu-l întâlnise niciodată pe defunct: extrase din însemnările făcute de acesta din urmă între 1972 şi 1975 şi adnotate în 1999 şi 2000 plus câteva însemnări nedatate şi interviuri cu cinci persoane care fuseseră în contact cu el pe vremea aceea. In locul a două cărţi nescrise (un al treilea volum de memorii după Copilărie, 1997, şi Tinereţe, 2002, care „n-a văzut niciodată lumina