» Situatia dezastruoasa a finantelor Greciei, care ameninta sa destabilizeze serios moneda euro in absenta unei infuzii masive de capital extern, a aprins spiritele in Uniunea Europeana. Atena, aflata la stramtoare, si Berlinul, marele contributor la bugetul comunitar de la care se asteapta un efort substantial pentru salvarea euro, s-au angajat intr-o spirala a recriminarilor, alimentata de viziuni populist-nationale si de ratiuni electorale.
Guvernul de la atena a acuzat Germania ca nu a platit in mod corespunzator compensatiile pentru ocupatia nazista a Greciei in timpul celui de-al doilea razboi mondial, introducand in arena oficiala conflictul surd din zona mediatica, generat de eforturile financiare pe care celelalte state din zona euro se vad nevoite sa le faca pentru a salva Grecia si, implicit, puterea monedei euro.
Dupa cateva saptamani in care presa occidentala – si in special cea germana – a criticat in termeni duri guvernul grec pentru ca a ascuns situatia financiara reala a tarii, aruncand pe umerii celorlalte state povara redresarii, vicepremierul grec Theodoros Pangalos a intervenit public, criticand atitudinea Berlinului fata de criza greceasca si aducand in discutie un argument sensibil pentru Germania postbelica, pe care Berlinul s-a vazut nevoit sa-l respinga dintr-o pozitie incomoda. "(Germania nazista – n.n.) a luat aurul Greciei care se afla in Banca Greciei, a luat banii grecesti si nu i-a mai dat niciodata inapoi. Aceasta situatie va trebui rezolvata candva in viitor... Nu spun ca trebuie neaparat sa dea banii inapoi, dar ar putea, cel putin, sa spuna «multumesc»", a afirmat Pangalos intr-un interviu acordat BBC World Service.
Declaratia vicepremierului elen, formulata sub presiunea protestelor-mamut ale grecilor nemultumiti de masurile de austeritate anuntate de guvern, a venit la scurt timp dupa ce presa in