Fericirea nu de puţine ori se clădeşte pe fundamente meschine. Şi nu ştiu cum se face că găsesc foarte uşor să mă las pradă unor astfel de mulţumiri mărunte. Aşa încât, uite, am ajuns să jubilez când un anonim zmeios sau, cine ştie, poate o anonimă cu apucături mai sălbăticuţe de la natură a decis să îmi declare deschis că vrea să mi-o tragă.

E-adevărat că iniţial am fost puţin şocată. Vedeţi, n-am prea avut parte de propuneri aşa indecente şi mai cu seamă făţişe. E drept, au fost câţiva care de-a lungul timpului şi-au exprimat intenţiile de-a mă pătrunde, sexual vorbind, însă în afară de nişte episoade răzleţe cu gentlemeni posesori de mistrii, nici un demn stapân de ciomag nu şi-a expus aşa brutal proiectul, gândul şi-n cele din urmă, socoteala.

Aşa că de-aia zic, când m-am lovit eu de-ntâmpinarea asta cutezătoare nu mi-am pu­tut reţine o gudurare interioară, un mic freamăt organic, o gâdileală emoţională. Ceva, acolo, s-a petrecut în mine, în mod cert! Persoana asta, cum spuneam, e un fel de în­ger coborât de undeva. Nu ştiu ce culoare are - da­­că e un înger alb sau negru, roşu sau albastru, nu ştiu exact de unde-a coborât şi care e exact sco­pul lui pe meleagurile noastre, însă e absolut si­gur că i-am suscitat nişte zbuciumuri puterni­ce. Mi-ar fi plăcut chiar să mă desfăt un pic cu pro­pu­nerea respectivă, să mă revăd fecioară şi să croiesc scenarii despre cum subiectul o să "mi-o tra­gă la UE". Asta, desigur, dacă nu m-aş fi speriat niţel şi n-aş fi fost năpădită de bănuiala că su­biectul e şi puţin dereglat psihoemoţional sau poa­­te doar sexual. Asta pentru că, pe lângă do­rin­ţa expresă de împreunare - fireşte în varian­ta în care eu eram supusă şi mă lăsam, vorba aia, po­se­dată - subiectul pomenea şi despre faptul c-ar trebui să-mi tai venele şi să mor. Hm... şi n-am putut deci stabili dacă etapa cu decesul meu urma să se petreacă