Viata politica romaneasca ramane plina de surprize. Poate nu dintre cele mai placute. Dar, ne-am obisnuit. Asa ca, netinand cont de criza, politicienii sunt inca plini de idei noi si indraznete.
Mai depinde si de locul unde acestia le nasc, nu numai de calitatea lor. Asa s-a nascut la ISP (Institutul de Studii Populare), fabrica de idei a PD-L, o noua orientare politica cat se poate de autohtona: basescianismul. Enigmatica orientare, fara a fi tratata in mod special in vreun articol de stiinta politica sau in vreo carte dedicata, face parte din arsenalul ideilor avangardiste contemporane.
Basescianismul pare a fi contrapus basescofobiei. Basescofobia care a afectat largul spectru politic, mai putin in perioadele oportuniste, se manifesta inca de la inceputul anului 2005. Daca basescofobia reprezinta teama obsedanta mai mult sau mai putin reala fata de un personaj numit Traian Basescu care este si Presedintele Romaniei, atunci basescianismul reprezinta antidotul starii de amorteala politica.
Astfel se contureaza din ce in ce mai mult o noua doctrina pe scena politica romaneaca. Si asa cauta PD-L directia potrivita pentru un partid care nu are un o pozitie ideologica foarte clara.
Sever Voinescu, locvacele ideolog al PD-L, isi demasca ingrijorarea ca partidul nu este destul de basescian. "Destul de basescian" ? Adica PD-L nu-l sustine destul de mult pe Traian Basescu ? Sau nu-i sustine destul de bine proiectele si viziunea politica?
Partidul ar trebui sa fie instrumentul prin care basescianismul se exprima. Cu alte cuvinte, valoarea politica si morala a PD-L este basescianimul si nu ideile, actiunea, oamenii care fac parte din partid, nu programul politic si nici ideologia sau doctrina acestuia. Daca majoriatea celor care au intrat in partid au fost adeptii proiectului Basescu, ce se va intampla cu acestia cand
