Bucurestenii ar fi putut sa fie pusi in situatia sa curete tortuarele din fata caselor in fiecare sambata, intre orele 9 si 12, si amendati cu intre 200 si 500 de lei daca nu ar fi facut-o. Cei care apartin cultelor religioase ce au sambata zi de sarbatoare ar fi spalat trotuarul in alta zi, iar firmele ar fi trebuit sa iasa luni la curatenie.
Chiar daca a fost respinsa, propunerea consiliului local a starnit o adevarata revolta printre bucuresteni. E o masura comunista!, s-au ratoit exact cei care zi de zi se plang ca traiesc intr-un oras murdar. Toti vor curatenie, dar sa o faca altcineva, ca doar de aia platesc taxa de salubrizare.
Adevarul ar trebui probabil cautat, ca de obicei, undeva pe la mijloc.
Ne minunam cum in alte capitale europene pantofii nu se umplu de praf, iar masinile nu trebuie spalate o data pe saptamana. Ne place ca nu vedem coji de seminte si nici hartii aruncate pe jos. Cu sigurata ca acolo serviciile de salubritate sunt cu mult mai bine organizate, insa nu exista astfel de serviciu care sa faca fata murdariei care se acumuleaza intr-un oras, daca locuitorii acelui oras nu fac decat mizerie.
De fapt, acesta este marele beneficiu al iesirii la curatenie. Ar putea fi o modalitate de civilizare intr-un oras extrem de necivilizat. Pana cand nu pui tu insuti mana sa faci curatenie, nu inveti sa o respecti. Este o regula valabila de la nivelul micro al propriei case, pana la nivelul macro al orasului. Abia atunci incepi sa gandesti inainte de a arunca hartia, mucul de tigara sau coaja de samanta pe strada. Iar daca nu vrei sa pui tu insusi mana, macar platesti pe cineva sa o faca in locul tau, dar macar costul mizeriei devine unul concret. Ar putea creste astfel si intransigenta fata de nesimtiti, dar si masura in care copiii sunt educati sa faca si pastreze curatenia.
Cat despre efortul pr
