Adevărul de Seară a reconstituit traseul vestitorilor primăverii, pe care unii târgoveţi îi culeg în fiecare an, de aproape şase decenii, de sub tufele din pădurile din judeţ, până la mărţişoarele de pe pieptul fetelor.
Chiar dacă vin din zone diferite ale judeţului, toate culegătoarele de ghiocei au cam acelaşi mod de abordare. Culeg plantele dimineaţa, noaptea le leagă cu aţă şi iederă. Uneori pun crenguţe de brad. A doua zi le vând la piaţă. După-amiază reîncep periplul prin pădure, după marfă proaspătă.
Curăţaţi de zăpadă cu grebla
Veteranul culegătorilor are cel mai bun loc din oraş, în piaţa Mihai Viteazul. Dalia Nergheş, în vârstă de 70 de ani, vinde ghiocei de aproape şase decenii. Ştie toate pădurile din judeţ. „Mi-au arătat cum se culeg părinţii, de la 15 ani“, îşi aminteşte bătrânica. Locuiau în vechiul Mănăştur.
Pe vremea aceea mergeau totate fetele din cartier. Se împrăştiau prin tot judeţul, cu trenul, la Ciucea sau Iclod. Mergeau în grup. „Nu erau ierni uşoare ca acum. Duceam grebla, pentru a da jos zăpada“. Pentru că bobocii erau mai mici, trebuiau scoşi cu cuţitul, cu tot cu rădăcină, pentru a fi răsădiţi. „Îşi dădeau drumul acasă şi se deschideau“.
Nu-i puteau culege decât cu firul. Şi mănuşile nu puteau fi utilizate, chiar dacă era ger. Tot aşa era preţul şi în urmă cu câteva zeci de ani, tot cu un leu. „Doar că atunci banii erau mai puternici. Azi cu un bucheţel faci de o cafea mică“. Abia dacă leagă 100 de bucheţele într-o zi.
Ghiocei cu rădăcină
Cristina Orăşan vine de la Feiurdeni. Şi ea culege ghiocei de mic copil. Când e zăpadă, scoate florile cu sapa. O mai aduce o maşină cu muncitori. Când nu vin, o ia pe jos, aproape 10 km. Terezia Ciuciu vine din Mera. Ghioceii şi-i culege de la Iclod. „Sunt flori acolo pentru toată ţara“, crede Terezia. E singura care scoate ghioceii