După ce Premiul Nobel pentru Literatură i-a fost acordat Hertei Muller, anul trecut, s-au ridicat voci care au criticat această alegere, întrucât o vedeau motivată de anumite considerente politice. Sursa: Cosmin MarinescuSursa: Reuters
1 /.
"Aveau dreptate", consideră Costică Brădăţan, profesor de filosofie la Universitatea Texas Tech din Statele Unite. "Cred, însă, că aveau dreptate din alte motive: lucrarea Hertei Muller nu este politică într-un mod superficial, ci într-un sens profund al literaturii pe care o creează pornind de la experienţele pe care le-a trăit personal", consideră Brădăţan.
Teroarea poate fi teribil de banală, complet lipstită de romantism, fără însă a înceta vreodată. Teroare este când poliţia secretă îţi convinge cel mai bun prieten să-i dea informaţii despre tine, când obiectele din cameră încep să-şi schimbe locul când nu eşti în preajmă ... În nuvela premiată cu Nobel a Hertei Muller, teroarea statului se află în cele mai banale detalii.
O imagine a comunismului de România, prea puţin spectaculos pentru a fi ilustrat frecvent în lucrări de referinţă, însă o formă înfricoşătoare de teroare este reprezentată magistral şi experimentată de Herta Muller, premiată cu Nobel pentru Literatură către finele lui 2009.
O recenzie a lucrării a fost realizată de profesorul Costică Brădăţan, de la Universitatea Texas Tech din SUA, publicată în urmă cu câteva zile în ediţia ziarului The Globe and Mail.
Profesorul Brădăţan, doctor în filosofie, a plecat din România în 2001, pentru a continua studiile şi a profesa la universităţi de prestigiu din Europa şi SUA, unde studiile sale se concentrează pe cultura europeană, de la filosofie şi literatură, până la film. Întrebat despre modul în care se prezintă sistemul de valori în România, Brădăţan consideră că ideea de intelectual român este pr
