În satele din Ardeal, femeile îşi pun fusul deoparte câtă vreme ţin „babele“, ca să nu le blesteme Baba Dochia. În marile oraşe, datina mărţişorului se schimbă însă după „modă“. Tradiţiile românilor se reinventează în ţară, spun etnologii. Pe de altă parte, mărţişorul a ajuns în Italia, Spania sau Statele Unite ale Americii, dus de emigranţi.

Începutul primăverii înseamnă, pentru români, mărţişoare, ghiocei, dar şi alesul „babelor" care prezic cum va fi anul. Pe lângă ziua pe care şi-o aleg românii pentru a vedea cum le va merge tot anul, bătrânii satului stabilesc patru zile în această perioadă în care, în funcţie de vreme, ştiu cum vor avea primăvara, vara, toamna şi iarna.

GALERIE FOTO

Mai citeşte şi:

Cum să ne alegem baba, în funcție de ce ne dorim de la anul acesta

Zodiacul mărțișorului realizat pentru cititorii Adevărul de Seară de Livia Tăutu

Cei mai frumoşi dansatori urcă pe scenă de Mărţişor

1 Martie, o zi altfel decât la noi

În Maramureş, timp de aproape două săptămâni, bătrânele îşi încuie în podul casei fusul şi războiul de ţesut, pentru ca munca lor să nu fie blestemată de Baba Dochia. „Dacă una dintre femei toarce sau ţese, Dochia vine şi-i fură puterile sau o rătăceşte prin pădure, de ciudă că nu a cinstit-o", a explicat etnologul Pamfil Bilţiu.

Nostalgia datinilor

Femeile din Maramureş au prins frică şi de „frumuşele", duhuri rele asemănate cu vânturi puternice care aruncă lucrul de mână al femeilor pe turla bisericii, dacă acestea sunt văzute ţesând în aceste zile. Nici bărbaţii nu sunt feriţi de blesteme. „Până prin 12 martie, ei nu au voie să prindă animalele la jug, pentru că acestea riscă fie să moară, fie să răstoarne carul cu lemne", a mai povestit Pamfil Bilţiu. Unii oameni confirmă astfel de „blesteme". „Nu-i de şagă cu «frumuşelele», că la noi în sat se spune că i-au furat mun