Pentru cunoscători, ghiocelul dobrogean (Galathus plicatus) este cel mai frumos simbol al primăverii, pentru oamenii de ştiinţă este o specie protejată, iar pentru locuitorii din Babadag, şi nu numai, este o sursă de venit.

Cea mai mare rezervaţie de ghiocei dobrogeni se află în nordul Dobrogei, mai precis în Podişul Babadag, Cerna şi Măcin. Situl de la Babadag este înscris pe lista Natura 2000, care reuneşte ariiile naturale protejate de importanţă naţională şi europeană. „Ghiocelul dobrogean se întâlneşte doar în nordul Dobrogei, în regiunea Măcin - Isaccea - Teliţa - Babadag - Enisala, şi este înscris pe Lista Roşie europeană a speciilor periclitate“, a declarat cercetătorul ştiinţific Mihai Petrescu, de la Institutul de Cercetări Ecomuzeale Tulcea.

Din păcate, arealul se restrânge pe zi ce trece, odată cu dispariţia pădurilor. Din păcate, administratorul rezervaţiilor, Direcţia Silvică Tulcea, se preocupă numai de lemnul din pădure, nu şi de ghiocei.

Brand comercializat la marginea drumului

Ghiocelul dobrogean a devenit un simbol al regiunii, dar puţini sunt cei cărora le pasă. Localnicii văd în plăpânda floare de primăvară o sursă de venit. Cunosc deja zonele unde floarea se găseşte din belşug, o culeg şi apoi o vând la marginea drumului cu numai 1 leu bucheţelul. „Dacă ar culege-o, nu ar fi o problemă. Cei mai mulţi o iau cu bulb cu tot şi o pun în pământ în camere încălzite pentru a înflori mai devreme decât în pădure. Astfel, ghiocelul dobrogean este sortit dispariţiei“, mai spune cercetătorul Mihai Petrescu.

Vasilica Bugan are 32 de ani şi este din localitatea constănţeană Cogealac. Bate drumul de 60 de kilometri tocmai la Babadag pentru a culege ghiocelul şi pentru a-l vinde apoi la marginea drumului. „Am ajuns la ora 9.00 dimineaţa în pădure şi am cules până la ora 13.00. Am făcut 12 bucheţele, iar acum încerc să le vând“, spu