De-a lungul timpului mărţişorul primit de 1 Martie şi-a schimbat simbolistica, iar de la un şnur care poartă noroc, s-a ajuns la bijuterii. Tradiţia mărţişorului este veche şi una dintre cele mai cunoscute sărbători româneşti. Acesta vesteşte şi venirea primăverii, mai ales că luna martie este cunoscută în limbajul popular şi ca mărţişor.

Citeşte şi:

Primul Mărţişor pentru „Adevărul de Seară“ Braşov

Ziua de 1 Martie era considerată în trecut începutul noului an. Pe vremuri mărţişorul era doar şnurul împletiti, menit să aducă noroc. Cu timpul au început să se atârne de el monede din aur sau din argint. „Pe vremuri se făceau şnururi din lână albă cu negru sau cu roşu, apoi cum timpul a început să se confecţioneze din mătase. Mărţişoarele puteau fi din ghindă, mai ales la sate unde lumea nu putea cumpără vreun obiect din argint. Mai era obiceiul să se confecţioneze ciucuraşi şi se legau la mână până la Mucenici. Mărţişorul dăruit era un simbol al dragostei, de apreciere, de a gândi numai lucruri bune şi frumoase despre persoana căreia îi dăruieşti mărţişorul", ne-a spus Adela Petre, meşter popular.

În prezent de şnurul alb- roşu se leagă diferite obiecte, unele dintre acestea sunt confecţionate manual sau sunt procurate din magazine, care simbolizează norocul sau iubirea. Zeci de comercianţi de mărţişoare vin an de an în cortul din Piaţa Dacia cu mii de mărţişoare. De la flori de plastic şi coşari, până la bijuterii de argint cu şnur alb cu roşu, aceştia vând în câteva zile cât pentru un an întreg.

Unii dintre ei văd în comerţul cu mărţişoare doar o afacere, însă sunt şi comercianţi care confecţionează mărţişoarele cu propriile mâini şi cred în simbolistica acestora. „Anul acesta am venit cu o mie de mărţişoare pe care le fac cu mâna mea. Am început să confecţionez mărţişoare când am ieşit la pensie, eu adun florile natu