Angajatii de la stat, care beneficiaza de sporuri care uneori le dubleaza salariile de baza, sunt "victime" ale unor metode folosite de dinainte de '90 in institutiile publice, menite sa le suplimenteze veniturile intr-un mod mai mult sau mai putin justificat, spun specialistii chestionati de ZF. Angajatorii din mediul privat, in schimb, nu se inghesuie sa isi recompenseze angajatii prin intermediul sporurilor fixe.
Angajatii de la stat, in special functionarii care lucreaza in administratia locala, beneficiaza de sporuri care, enumerate, de multe ori nu incap pe o pagina A4, printre care se numara sporul de tinuta, care ajunge pana la 700 de euro pe an, sporul de zambet, sporul pentru refacerea la intoarcerea din concediul de odihna.
"Cei de la stat «au pipait» pana unde se pot intinde. Sporurile de la stat reflecta ca intotdeauna s-au incercat diverse surogate la salarii, pentru a creste veniturile angajatilor. S-a tot vorbit pana acum despre majorarile de salarii la stat, dar niciodata despre majorarile de venituri", este de parere Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). El adauga ca este probabil ca aceste sporuri sa se fi introdus si pentru ca nivelul de aprobare a majorarilor salariale in unele ministere nu era cel dorit.
Incepand cu anul acesta, in salariul de baza al bugetarilor au fost incluse o parte din sporuri (cum ar fi cel de vechime) odata cu intrarea in vigoare a legii unice a salarizarii. Totodata, sporurile pe care le vor incasa bugetarii nu trebuie sa depaseasca 30% din totalul veniturilor (salariul de baza si sporuri). Mai mult decat atat, o analiza a Curtii de Conturi arata ca sporurile incasate ilegal de angajatii din administratia publica ajungeau la 249 mil. euro in 2008.
"De cele mai multe ori, sunt sporuri care au ramas dintr-un sistem existent de salarizare (uneori ch
