Mai mult decât un simbol al primăverii, tradiţia spune că mărţişorul este o veritabilă declaraţie de dragoste, făcută băieţilor. Legendele babei Dochia le determină pe maramureşence să ascundă fusul şi războiul de ţesut în „zilele babelor".

În prima zi din luna martie, conform tradiţiei din Maramureş, fetele sunt cele care oferă mărţişoare flăcăilor. Pe lângă faptul că este un simbol al primăverii, marţişorul este pentru maramureşeni şi un semn al dragostei. „Cei mai mulţi dintre tinerii de la sate îşi oferă de 1 Martie mărţişoare cu simbolul florilor sau al soarelui, iar în Asuaju de Jos, Sat Şugatag, Fereşti, Sarasău sau Borşa, fetele sunt cele care oferă flăcăilor mărţişoare, fiind mai apoi cinstite cu bucate alese, de post", explică etnologul Pamfil Bilţiu.

Femeile se tem de blestemul Dochiei

Bătrânii de la ţară ţin cu dinţii de tradiţie şi respectă cu sfinţenie obiceiurile moştenite de la bunici. Astfel, bătrânele lasă de-o parte, timp de 8 sau 12 zile, torsul ori ţesutul şi se ocupă doar de gospodărie, de frica babei Dochia. În Maramureş, legenda spune că baba umblă prin sate în primele zile ale lunii martie, iar dacă prinde vreo femeie că toarce sau ţese se răzbună furându-i fie puterile, fie lucrul făcut. „Fiecare sat are tradiţiile lui. Dacă în cele mai multe zone ale judeţului, zilele babelor sunt între 1 şi 12 martie, în Săliştea de Sus, de exemplu, oamenii au ales să cinstească zilele babelor cu şase zile înainte de 1 Martie şi şase zile după, iar pe lângă ziua pe care şi-o aleg pentru a vedea cum le va merge tot anul, bătrânii satului stabilesc patru zile în această perioadă, în care, în funcţie de vreme, ştiu cum vor avea primăvara, vara, toamna şi iarna", arată etnologul.

Pe lângă baba Dochia, legendele spun că prin sate se mai abat şi „frumuşelele", câteva duhuri rele, asemănate cu vânturi puternice, care arunc