Majoritatea tinerilor din Grecia consideră că ţara lor nu mai are nicio şansă. Soluţia pentru ei este una singură: o revoluţie în cel mult cinci ani. Până şi angajaţii la stat, votanţi constanţi ai politicienilor din ultimii 20 de ani, avertizează că nu vor renunţa la beneficii pentru a contribui la revenirea economiei greceşti.

Miruna Olteanu, Ovidiu Marincea şi Marian Vilău fotoreporter; corespondenţă din Grecia

Nicio imagine şi nicio statistică nu pot reda mai bine drama actuală a Greciei decât o plimbare de trei kilometri în centrul Atenei. În atât se măsoară distanţa dintre colaps şi indiferenţă a grecilor.

Mai citiţi şi:

Economia britanică, pe urmele Greciei?

Grecia, presată de UE să adopte noi măsuri de austeritate

Colapsul se vede, miroase şi chiar te poate ucide în cartierul Omonia din buricul capitalei greceşti. Drogaţi aproape în comă îşi bagă heroină în venele de la picioare chiar pe trotuare, în timp ce poliţiştii cu ochelari de soare dirijează circulaţia. „Nici în Harlem-ul din New York nu există aşa ceva. Şi, aşa cum ştiu eu asta, o ştie şi Uniunea Europeană, «marea familie» care nu a fost străină nici de condiţiile pe care nu le îndeplineam la aderare, în 1981", este de părere Costas Andonopoulou (26 de ani), student la Facultatea de Istorie în Atena.

„Politicienii şi-au umplut buzunarele!"

Ce se întâmplă în Grecia poate fi un semnal de trezire şi pentru România. Românul care s-a bucurat de primul dar al aderării ţării noastre la UE, „deschiderea graniţelor", şi ajunge să vadă totala lipsă de control de pe străzile Atenei, se va gândi de două ori la avantajele promise de politicieni. „Ce beneficii? Nu am primit decât împrumuturi cu care s-a continuat asfaltarea «marelui bulevard european» şi s-au umplut buzunarele politicienilor-jucători", a explicat Katerina Papadopoulos (27 de ani), avocată