Zoom La două capete

Ceauşescu întreţinea relaţii şi cu Israelul, dar şi cu reprezentanţii palestinieni. În imaginea de sus liderul român primeşte vizita premierului israelian Golda Meir, iar în fotografia din centrală are loc o întâlnire cordială cu Arafat.

Oamenii Biroului „Orient“

În faţa acestui pericol, şeful de atunci al Direcţiei de Contraspionaj, regretatul general Neagu Cosma, hotărăşte crearea unui colectiv care să se ocupe exclusiv şi intens de problema studenţilor străini, şi mai ales de cei palestinieni. Deoarece pe atunci coordonam activitatea biroului de contraspionaj „Orient“, am primit ordin ca în 24 de ore să prezint schema colectivului şi planul de acţiune. Noaptea târziu, după ce am terminat împreună cu cei trei ofiţeri întocmirea planului de măsuri, ne‑am gândit să dăm şi un nume acestei micro‑subunităţi şi am botezat‑o „ARTE“ (prescurtarea de la Arab‑Terorism), denumire care, după câteva zile, s‑a transformat pe nesimţite în „ARTA“. Prin urmare, aveam un plan bun şi un nume, dar ne lipsea esenţialul: ochii şi urechile în proximitatea obiectivelor.

„Mustafa“, băiat deştept

Pentru început, am pus ochii pe „Mustafa“, unul dintre cei mai activi afacerişti. Învăţase binişor româneşte, era simpatic, şmecheraş, cu trecere la femei, foarte sigur pe el şi, după cum ne informaseră cadrele didactice, foarte inteligent. Nu dădea prea mare atenţie agitaţiilor naţionaliste ale colegilor săi şi, chiar mai mult, unul dintre studenţii cu care făcea afaceri ilegale era israelian get‑beget. Am analizat mai multe variante de a‑l contacta discret, fără a‑l face să intre în panică şi să‑şi alerteze conaţionalii.

O colaboratoare de-a noastră, studentă româncă, despre care ştiam că se bucura de oarecare atenţie din partea lui „Mustafa“, i‑a spus acestuia că vărul ei, care lucrează în Ministerul Învăţământului, a văzut‑o într‑o zi