În urmă cu două decenii, 16 cetăţeni sovietici (ucraineni) au căzut sub gloanţele Revoluţiei. Supravieţuitorii anunţă că vor acţiona statul român în instanţă, la CEDO. Sursa: Iulian NanSursa: Iulian Nan

1 /.

În ultima zi a lui Nicolae Ceauşescu, Revoluţia română şi-a mai consumat nonşalant câteva sute de gloanţe. Inamicii erau „înarmaţi” cu ceasuri Pobeda, flacoane de şampon şi gumă „Turbo”, cumpărate din Iugoslavia, destinaţia turistică favorită a cetăţeanului sovietic cu spirit capitalist. Informaţia a curs „clasic” pe circuitele militare ale României revoluţionare: un telefon anonim de la Trupele de Grăniceri, o informaţie interpretată greşit de ofiţerii doljeni şi, la final, gloanţe.

Dintre cei 16 ucraineni implicaţi în ceea ce istoria decembristă a clasat ca fiind „incidentul de la Brădeşti”, câţiva mai trăiesc astăzi în oraşele gri ale Ucrainei şi se pregătesc de contraatac: vor să dea România în judecată la Curtea Internaţionala a Drepturilor Omului.

După 20 de ani, rănile nu s-au închis decât la suprafaţă. Victimele din Ternopol sau Rovno visează la o compensaţie morală. Şi vor, înainte de toate, ca România să ştie că ei nu au fost terorişti, ci doar turişti nimeriţi în infern.

CU RĂNILE DESCHISE

Decontul Revoluţiei: 10 gloanţe şi un proces la CEDO

25 DECEMBRIE 1989. Ora 4.00 dimineaţa, judetul Dolj.Cinci maşini cu numere sovietice taie în viteză întunericul, pe ruta Drobeta-Turnu-Severin - Craiova. Şaisprezece turişti ucraineni traversează o Românie înghiţită de propria revoluţie. Ultimele zile şi le-au petrecut în Iugoslavia, departe de problemele Bucureştiului. Detalii necunoscute, dintr-o istorie care nu iartă: un telefon anonim îl informează pe comandantul UM 01083 Craiova, Dumitru Cioflină, că 17 vehicule pline cu terorişti libieni se îndreaptă spre Craiova.

@N_P