Analiză. Prezenţa scutului antirachetă în România dinamizeză semnificativ regiunea. Prima consecinţă, Chişinăul ar putea renunţa la statutul de neutralitate, simțindu-se protejat de scut . Tiraspolul s-a oferit să găzduiască rachete ruseşti, dar Moscova a respins deocamdată oferta, temându-se că recunoaşterea separatiştilor ar putea apropia Moldova de UE.

După schimbarea politică de la Chişinău, Transnistria îşi modifică regimul de funcţionare şi este folosită în alte scopuri. Reprezentanţii Tiraspolului au cerut, pe rând, majorarea contingentului rusesc de menţinere a păcii, până la 2400 militari, şi chiar rachete ruseşti Iskander - „pentru protecţia transnistrenilor, ruşilor sau ucrainenilor".

Mai citiţi şi:

Liviu Mureşan: „Cu un laptop se poate răpi un satelit de pe orbită“

Rusia a fost invitată de Hillary Clinton să se alăture scutului antirachetă

Basarabenii vor forţa uşa Uniunii Europene

Ruşii au declinat oferta. Creşterea influenţei Rusiei în Transnistria trebuie dozată atent, pentru a nu forţa independenţa regiunii şi a obliga Chişinăul „să-şi abandoneze coada" şi să plece spre spaţiul euro-atlantic. Moscova nu exclude această posibilitate, dar nu fără negocieri din care să-şi câştige partea. În acelaşi timp, nu mai acceptă însă nici măcar faimosul principiu Primakov, care sugera sincronizarea retragerii trupelor ruseşti cu eforturile de soluţionare politică: trupele nu pleacă decât DUPĂ soluţionarea politică a conflictului transnistrean.

Igor Smirnov îşi vede crescută puterea de negociere, iar cererile de sporire a trupelor ruseşti se vor înteţi. Miza internă ţine şi de alegerile locale din martie şi cele pentru Sovietul Suprem din decembrie. Un duşman extern de tip „scutul american" este ideal pentru liderul transnistrean, care îşi va juca în continuare rolul.

Dilema Kievului

Schimbarea de putere de la K