Natura democraţiei româneşti ridică serioase semne de întrebare din cauză că deputaţii şi senatorii pleacă atât de uşor dintr-un partid în altul, scrie Deutsche Welle în ediţia electronică de luni.

Sursa citată precizează faptul că „într-o democraţie de factură tradiţională, partidele sunt extrem de importante, ele fiind acele organizaţii care exprimă principalele opţiuni politice ale societăţii şi care concurează pentru preluarea administraţiei”.

Mai citiţi şi:

Scena politică din România, ironizată într-o expoziţie la Paris

Iliescu: "Rămân alături de partid, nu am nevoie de niciun fel de titulaturi, eu am brandul meu"

Conform Deutsche Welle, trecerea deputaţilor şi senatorilor de la o formaţiune politică la alta nu ar trebui să se facă atât de uşor, chiar dacă nu se mai poate vorbi nici în vestul Europei de puritate doctrinară. „Dar nu pentru că ar interzice-o cineva, ci pentru că aderenţilor li s-ar părea ciudat să renunţe dintr-o dată la tot ce au fost până atunci, la ideile profesate, la prietenii de luptă politică, la simbolurile afişate, şi aşa mai departe. Apartenenţa la un partid este o componentă importantă a identităţii personale”, scrie sursa citată.

Deutsche Welle este de părere că în România tipul acesta de ataşament este foarte rar întâlnit. „Cluburile de fotbal au o putere de coagulare mai mare decât partidele, sau în orice caz au avut-o până nu demult. Dinamo, Steaua sau Rapid au fost «partide » între care schimburile de suporteri păreau imposibile”, se completează pe pagina de web a sursei citate.

Analiza mai arată faptul că fenomenul migraţiei politice, care a atins iarăşi un moment de vârf, arată că „partidele româneşti nu seamănă întru totul cu partidele dintr-o veche democraţie, ci par să fie ceva diferit şi explicaţia ar trebui căutată în trecut”.

În 1990 se înscriseseră deja citeva partide politic