Ţiganii pletoşi din comuna Cuza Vodă, judeţul Constanţa trăiesc după legi proprii. Nu impuse de vreun bulibaşă local, ci făcute de fiecare în parte. N-au stăpân şi nu răspund în faţa nimănui. Au însă vile somptuoase colorate strident, maşini de ultimă generaţie şi afaceri cărora autorităţile abia le desluşesc iţele.
La începutul anilor '60, 33 de familii de ţigani căldărari nomazi s-au stabilit la Cuza Vodă, după ce regimul comunist le-a interzis să mai umble cu cortul. Moş Ioniţă, bulibaşa de atunci, a obţinut pentru ei de la prim-secretarul de partid locuri de casă, acte de identitate şi locuri de muncă la CAP-ul local. După revoluţie, ţiganii pletoşi au reînceput să facă cazane şi tuciuri şi să le vândă atât localnicilor, cât şi celor din judeţele învecinate Constanţei. În timp, meşteşugul s-a pierdut în favoarea afacerilor. Astăzi, la Cuza Vodă sunt aproape 200 de familii de ţigani pletoşi însă doar bătrânii mai ştiu să facă un cazan. Tinerii se "bat" în maşini scumpe şi în case somptuoase.
STAT ÎN STAT
"Cartierul" pletoşilor face notă discordantă cu tot restul comunei. Într-o localitate unde principala activitate economică e agricultura, te întrebi oare ce recolte bogate or fi stat la baza imenselor palate colorate. "Rromii noştri nu merg la câmp. Abia acum, de când cu criza, au început să ceară de la primărie pământ. Averile lor sunt făcute din afaceri cu fier vechi, care au înflorit ani la rând", explică viceprimarul comunei - Ion Mihai.
"Afacerile" ţiganilor se rezumă la centrele de colectare de deşeuri feroase, înşirate, până nu de mult, ca mărgelele de-a lungul căii ferate care merge spre Portul Constanţa. Cele mai multe "firme" n-au plătit niciodată impozite la stat, patronii lor scutindu-se singuri de la orice fel de taxe. "Nici nu prea aveau cum să plătească aceste taxe din moment ce aproape toate aceste soci
