În lipsa unor hărţi actualizate, intervenţiile la reţelele de utilităţi se desfăşoară haotic. Oraşele României ascund, sub stratul de asfalt, adevărate bombe, „detonate” nu de puţine ori de muncitorii care intervin pentru remedierea unei defecţiuni, fără a avea însă o idee clară despre păienjenişul de ţevi îngropate în subteran. Sursa: Maria Craus

1 /.

Motivul: nicio autoritate locală, nici măcar cele din Capitală, nu are o evidenţă clară a reţelelor de utilităţi publice, iar, atunci când intervin, echipele de muncitori de la societăţile de utilităţi publice se bazează adesea pe hărţi incomplete sau cu informaţii eronate.

Invocând lipsa fondurilor necesare realizării unei hărţi de tip GIS (sistem informatic geografic - n.r.), administraţiile locale ridică din umeri şi se mulţumesc să afirme că lucrează la remedierea situaţiei.

Termen-limită: 2013

De altfel, Ordonanţa 4/2010 care transpune Directiva Europeană 2007/2/CE a Parlamentului European de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană obligă România să-şi pună la punct infrastructura naţională pentru informaţii spaţiale. Ordonanţa prevede, explicit, şi realizarea unor hărţi privind serviciile de utilităţi publice.

Până pe 3 decembrie 2013, termenul indicat de ordonanţă, orice intervenţie la reţelele de utilităţi din România poate avea drept consecinţă incidente de tipul celor care au avut loc la începutul anului la Timişoara, când nişte echipe de muncitori au spart nişte conducte de gaz pentru că nu se ştia exact adâncimea la care erau îngropate. Doar providenţa a făcut ca greşelile muncitorilor şi ale autorităţilor să nu se transforme în adevărate tragedii.

TIMIŞOARA

Explozii cu victime şi fără vinovaţi

În luna februarie, la un interval de doar o săptămână, două c