Guvernul trebuie să-şi încadreze în martie cheltuielile la maximum 32,9 miliarde de lei. Pentru ca banii de la FMI şi CE să vină în continuare, statul trebuie să-şi ajusteze puternic consumul de resurse. Dacă nu reuşeşte, va trebui să umfle veniturile.
Mult dezbătuta reducere a cheltuielilor publice a rămas la nivel de intenţie. Scrisoarea suplimentară, de la 5 februarie 2010, în care sunt cuprinse concluziile ultimei evaluări a FMI arată fără echivoc acest lucru. „Ţinta indicativă referitoare la cheltuielile primare ale bugetului general consolidat a fost depăşită la ambele date de monitorizare, de la finele lunii septembrie şi respectiv decembrie", se arată în document.
În privinţa celei de-a patra evaluări, ce va începe la 15 iunie, Guvernul trebuie să-şi restrângă consumul din primul trimestru la 32,9 miliarde de lei. Acest lucru presupune o ajustare de 24% - peste zece miliarde de lei - faţă de nivelul atins în primul trimestru al anului trecut. În prima lună a acestui an, însă, cheltuielile curente au crescut deja cu 4,4% faţă de ianuarie 2009.
Disponibilizările în sectorul public, deşi anunţate, nu se cunosc la nivel de cifre. Până acum, autorităţile au „identificat" 830 de funcţii publice, asupra cărora se va face o evaluare. „Am selectat deja dintre cele peste 2.300 de funcţii pe care le-am găsit în sistemul bugetar, un eşantion de 830, pe care o comisie de evaluare le ia în calcul şi va fi prezentat un raport până la sfârşitul lunii iunie", declara, săptămâna trecută, ministrul Muncii, Mihai Şeitan.
Investiţii pe bani mulţi
Anul trecut, incapacitatea autorităţilor de a tăia consumul statului a lovit în populaţie şi firme, dar şi în investiţii. Politica riscă să se repete şi în acest an. „Colectarea mai bună a veniturilor şi costurile mai mici de capital au compensat surplusul de cheltuieli în trimestrul trei, ceea ce a permis at