O mână de oameni, angajaţi ai staţiei meteorologice din Băneasa, ţin în vârful degetelor vântul, ploaia, norii şi fulgerele la un loc. Din oră în oră ei preiau informaţiile de la instrumentele şi aparatele aflate în staţie şi le transformă în prognoză, după un proces organizat în etape ordonate şi clare. Termometrul, girueta, heliograful, pluviometrul sau higrograful sunt cele cinci simţuri ale meteorologilor.

Programul Fabricii de prognoză, nu se termină niciodată. Este mereu de veghe, pentru că vremea n-are program, ar spune meteorologul Mitică Baltă, directorul Centrului Naţional de Prognoză Meteo. În sala de „naşteri” a prezicerilor meteorologice, o imprimantă uriaşă scoate, la fiecare o oră sau la fiecare şase ore, câte o hartă cu câteva însemnări pe ea.

Click aici pentru a vedea mai multe poze din staţia meteo de la Băneasa

Sunt hărţi care aduc date de despre starea vremii în ţară, cele care vin o dată la o ora, şi despre starea vremii în lume, celelalte. Meteorologul o preia şi o aşează pe masă, unde cu tot felul de creioane colorate, începe să deseneze munţii şi văile aerului. „Ca să ajungi să faci o linie de asta pe hartă, îţi trebuie şase ani. Înainte, totul se făcea mult mai greu. Venea tehnicianul cu cifrele, iar meteorologul, cu o peniţă albastră şi cu una roşie, le transforma, pe hartă, în informaţii despre vreme. Acum totul este pe calculator”, explică Mitică Baltă, arătând nişte curbe albastre, cârlionţate sau nu, care sunt de fapt fronturile de aer. În toată lumea meteorologii sunt numiţi mincinoşi, pentru că nu întotdeauna previziunile lor se adeveresc. „Noi facem previziuni pe o anumită suprafaţă. Poate aici nu plouă, dar la zece kilometri distanţă plouă“.

Verde deschis pe o anumită zonă din hartă înseamnă că plouă, verde închis – ninge, iar galbenul semnifică ceaţă, pe imensa hartă venită din lume la prim