În Craiova nu se cunoaşte cu exactitate numărul clădirilor care se pot prăbuşi în cazul unui cutremur cu magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter. Cele mai multe sunt proprietate privată şi nu au fost expertizate, deci nu sunt înscrise în vreo clasă de risc seismic. În această situaţie sunt zeci de imobile situate pe străzile Lipscani, Madona Dudu, România Muncitoare, Bucovăţului.

Întrebat de clădirile din Bănie care s-ar putea prăbuşi în cazul unui cutremur de magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter şi dacă ar putea fi salvate prin consolidare, arhitectul-şef al oraşului, Mircea Diaconescu, a răspuns cu o poveste. O poveste întâmplată cu ani în urmă, când s-a pus problema consolidării Muzeului de Artă din Craiova.

„Un specialist japonez ne spunea că, în 1962, în Japonia a fost un cutremur devastator. Ulterior, s-au făcut proiecte de consolidare a clădirilor cu risc crescut de prăbuşire. În 1966, a fost alt seism puternic. Casele consolidate nu au avut probleme. La doi ani, s-a produs un cutremur cu o magnitudine mult mai mică decât cele anterioare. Imobilele consolidate s-au prăbuşit. Este relativ să spui că o consolidare salvează o clădire“.

Pe lista autorităţilor locale şi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă se găsesc 103 imobile, ridicate în anii ‘70, care prezintă risc ridicat de prăbuşire şi care ar trebui consolidate. „Dintre acestea, numai proprietarii a nouă imobile - case şi blocuri - au solicitat expertizarea şi înscrierea într-o clasă de risc seismic, pentru a fi consolidate. Numai că solicitările au fost trimise Consiliului Judeţean Dolj, iar de aici au fost înaintate ministerului de resort, care, în funcţie de fonduri, susţine procedura de expertizare“, a declarat Carmen Licu, purtător de cuvânt al Primăriei Craiova.

Până în prezent, Bănia nu a primit nici un leu pentru aceste expertize, iar de