Unul dintre cei mai prolifici şi, totodată, bine cotaţi pictori ai secolului XX, ale cărui lucrări sunt şi astăzi foarte căutate şi apreciate pe piaţa de artă, este Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886-1975). Puţini ştiu însă că pictorul a donat Muzeului din Piteşti - oraşul în care s-a născut şi din care a pornit pe drumul artei - 145 de lucrări de pictură şi desen. În urmă cu două săptămâni, Muzeul Judeţean Argeş organiza la Galeria de Artă din Bulevardul Republicii, nr. 33, o expoziţie retrospectivă dedicată pictorului de la a cărui dispariţie s-au împlinit, la 17 februarie, 35 de ani. Despre Schweitzer-Cumpăna Nicolae Iorga scria în 1921, după expoziţia sa de la Ateneul Român: "Nimic din ceea ce face nu e ca la alţii, dar nu pentru că o voieşte, ci pentru că e o necesitate absolută a sufletului său. E un zbucium în acest suflet cu totul original, capabil de opere mari, un zbucium onest şi fecund. Capete ţărăneşti, tovarăşi de mizerie în colibe, femei mândre ca nişte canefore de piesă antică, boi în aprigă înaintare a muncii, mai ales viaţa rurală fără poezia convenţională, cu o tristă francheţe hotărâtă, care, după atâtea pastişe ale copiatorilor de a zecea clasă, face bine. Natura însăşi, la munte, până sus în albastrul de cer şi alb de zăpadă, contopite într-o ideală armonie - e tot aşa de adevărat, de dârz înviorătoare. De la acest pictor putem aştepta o nouă formulă a realităţilor pământului nostru şi a rasei noastre". Formaţia lui Rudolf Schweitzer, care, mai târziu, îşi va adăuga la numele propriu pe cel al localităţii de care s-a simţit legat toată viaţa - Cumpăna. Acolo şi-a descoperit marea sa dragoste - lumea ţărănească; acolo a simţit forţa pământului şi frumuseţea peisajului. Format la Academia de Artă din Berlin, de unde a deprins rigoarea desenului şi respectul pentru muncă şi pentru lucrul bine făcut. De altfel, se spune că trei au fost determinări