- Editorial - nr. 493 / 3 Martie, 2010 Va amintiti? In cuvantarea sa din februarie 1991, rostita sub cupola Parlamentului din Dealul Mitropoliei, Mircea Snegur, presedintele de atunci al Republicii Moldova, vorbea despre identitatea noastra comuna, referindu-se la "romanii de pe ambele parti ale Prutului" si la "teritoriile romanesti sacre, ocupate de sovietici". In 1991, romana a devenit limba oficiala a Republicii Moldova, iar Tricolorul romanesc, cu o stema moldoveneasca, a fost adoptat ca steag national. In plus, "Desteapta-te, romane!", Imnul national al Romaniei, a devenit si Imnul Republicii Moldova. Era asteptata Unirea grabnica a celor doua tari. Era un moment solar, era Momentul! Din pacate, ratat. Din cauza considerentelor geopolitice (Romania intra in sfera de influenta a Uniunii Europene, in timp ce Republica Moldova, membra a C.S.I, se situeaza in sfera de influenta a Rusiei, care ocupa Transnistria si Tighina), acest entuziasm initial se va ofili precum florile podurilor arcuite peste Prutul despartitor de frati. Incepand cu 1993, Republica Moldova si Romania au inceput sa se distanteze. Presedintele Ion Iliescu declara ca Romania "nu poate absorbi un milion de rusi cu forta", in timp ce presedintele Mircea Snegur elaboreaza doctrina: "un popor, doua state". In anul urmator, distantierea creste: Constitutia Moldovei, adoptata in 1994, reia termenul de "limba moldoveneasca" in loc de "romana", deviza "Virtus romana rediviva" este inlocuita prin "Virtus Moldaviae rediviva", iar Imnul basarabean a devenit "Limba noastra". Incercarea, din 1996, a lui Snegur, de a reveni la denumirea limbii oficiale _ "romana" _ a fost respinsa de Parlamentul de la Chisinau, fiind considerata o "promovare a expansionismului romanesc". Pe parcurs, ideea unirii Romaniei cu Moldova s-a diluat, ajungand a fi considerata improbabila, inclusiv din alte motive economice (desi maj