Consiliul European care va avea loc in aceasta luna va lua niste decizii cu bataie pe termen lung si cu efecte profunde asupra Romaniei. Personal, cred ca Romaniei i-ar fi mai bine daca s-ar crea mecanisme europene solide de supervizare a stabilitatii macroeconomice. Cu alte cuvinte, formule prin care partenerii nostri europeni sa poata stopa derapajele populiste ale guvernelor de la Bucuresti.

Sustin aceasta idee din cauza unei deziluzii si a unei ingrijorari. Am mai scris despre deziluzie: din pacate, nu avem resurse interne pentru responsabilitate fiscala. Dimpotriva. Guverne succesive si partide diferite au aratat ca sunt incapabile sa asigure tarii bugete echilibrate si reforme absolut necesare. Exemplele sunt nenumarate. Singurele momente de dupa 1990 cand Romania a reusit sa controleze cheltuielile bugetare au fost cand am depins de banii de la FMI. Cum au scapat de FMI, guvernele au dat iama in buget.

Pur si simplu, avem politicieni imaturi: bugetul este ca sacul lui Mos Craciun, nu seaca niciodata. Aceasta este deziluzia: nu avem forte politice care sa faca din chibzuiala un principiu de baza. Dar e usor sa dai vina doar pe politicieni. si gresit. Cand vine vorba despre finantele publice, politicienii nu sunt mai rai decat publicul general si decat presa. Iar aceasta este ingrijorarea: nu avem politicieni chibzuiti pentru ca nu ii votam si nu ii sustinem. Instinctul populist al ziaristului roman mediu este adanc impregnat in tiparul sau mental. Presa omoara orice incercare de reformare a pensiilor, gasind exemple bizare si spunand fiecarui pensionar ca orice reforma este o catastrofa pentru viata sa. Sistemul de pensii este falimentar si trebuie sa primeasca anual sume uriase de la bugetul de stat. Daca nu se face nimic, in 20 de ani vom plati de la bugetul de stat cam cat dam acum pentru educatie doar pentru a acoperi gaura din fondul