Stilul prea conservator de a face politică monetară i-a adus guvernatorului Mugur Isărescu eticheta de practicant al unui aşa-zis „ortodoxism economic“. Când economia creştea, Mugur Isărescu se temea de un efect de „supraîncălzire“. Guvernatorul încă se mai teme, deşi temperatura economiei a scăzut anul trecut sub zero grade.

Relansarea rapidă a economiei României se poate face prin scăderea masivă a dobânzii de politică monetară, chiar şi cu riscul deprecierii leului şi creşterii inflaţiei - este soluţia pe care o propune bancherul de investiţii Doru Lionăchescu, partener principal al casei de investiţii Capital Partners. Efectul direct al reducerii dobânzii de politică monetară ar fi ieftinirea creditelor în lei.

„Jos dobânda, sus cursul!" - este sloganul momentului în viziunea lui Lionăchescu. Iar acest punct de vedere nu este unul singular, fiind împărtăşit de mai mulţi oameni de afaceri ale căror businessuri au intrat în vrie pe fondul prăbuşirii creditării şi, implicit, a consumului.

Nemulţumirea mediului de business poate părea însă nejustificată, pentru că dobânda băncii centrale a tot scăzut de la jumătatea anului trecut. Şi „există teren de scădere", declară Mugur Isărescu. Acest proces este prea lent şi începe prea târziu - este răspunsul care vine din partea cealaltă a baricadei.

Împotriva curentului

Dispariţia creditării a înjumătăţit businessul de electronice şi electrocasnice al lui Dan Ostahie,proprietarul Altex Foto: MEDIAFAX

Prea lent pentru că România continuă să aibă cea mai mare dobândă de politică monetară din toată Uniunea Europeană. În vreme ce dobânda BNR este de 7%, banca centrală a Poloniei practică un nivel de 3,5%, iar Cehia are 1% - tot atât cât Banca Centrală Europeană. Şi prea târziu pentru că BNR a ţinut dobânda sus când economia începea să cadă.

Acest decalaj s-a produs începând d