Astazi, se implinesc 33 de ani de la devastatorul cutremur de pamant care a lasat in urma sa 1.578 de morti, dintre care 1.424 numai in Bucuresti. Numarul ranitilor s-a ridicat la 11.300, iar in jur de 35.000 de locuinte s-au prabusit. Orasul Zimnicea a fost distrus in proportie de 95%, fiind necesara reconstructia lui din temelii. Seismul s-a produs pe 4 martie, ora 21.22, si a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. In acea perioada, presedintele Romaniei, Nicolae Ceausescu, se afla intr-un obisnuit turneu in tarile "pretine" din Africa si tocmai isi incepuse vizita in Nigeria. La auzul tragicei vesti, a decretat "stare de necesitate", dupa care a revenit imediat la Bucuresti. La noi in Vaslui, seara de 4 martie era calduta si usor umeda, iar la unicul canal de televiziune unii romani se uitau la filmul bulgaresc "Dulce si amar", altii lucrau in schimbul II pe la fabricile din oras, urmand a fi inlocuiti la ora 22 de cei din schimbul III, iar tinerii erau la vreun film care rula la cinematografe, ori se plimbau pe traseul binecunoscut: Centru - Hotel Racova - coltul strazii Frunzelor si retur. Restaurantele erau deschise la acea ora, asa ca unii mai zaboveau in fata unui pahar cu vin. Vizavi de Racova, la Autoservirea "Unic", gestionarii se pregateau de inchidere, nu inainte de a-si face monetarul sau de a mai da o matura prin incinta magazinului, sub privirile atente ale sefilor. Perete-n perete cu autoservirea, la beraria numita de vasluieni "Geamuri mari", inca se mai auzeau clinchetele paharelor golite de consumatori. Prin urmare, clipe banal de monotone, care nu prevesteau nimic. Deodata, aproape de sfarsitul primei jumatati a orei 21, in partea de nord-vest a orasului s-a vazut o lumina galben-portocalie, dupa care urechile au inceput a fi agresate de un zgomot ce aducea cu un muget al strafundurilor pamantului. Terenul a inceput sa fuga de sub picio