România ocupa la sfârşitul anului trecut locul 3, după Franţa şi Italia, în ceea ce priveşte contribuţia la operaţiile civile şi civil - militare ale Uniunii Europene. Conform statisticilor realizate la nivelul UE, ţara noastră avea la acel moment 205 experţi implicaţi în astfel de misiuni.

La Bucureşti, preocupările rezultate din experienţa acumulată din această participare vizează diversificarea şi sporirea tipului de contribuţie amintit al României la operaţiile NATO, UE, dar şi ONU şi OSCE. Pornind de la această premiză, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat la sfârşitul lunii ianuarie un document prezentat de ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi privind conceptul pentru întărirea capacităţilor naţionale civile în domeniul gestionării crizelor. Documentul respectiv deschide drumul pentru elaborarea unei strategii naţionale în domeniu, asumată de ţara noastră în urma unei declaraţii a miniştrilor de externe din UE în noiembrie 2008. Şi din perspectiva NATO, România şi-a fixat ca obiectiv naţional dezvoltarea până în 2010 a unor aranjamente naţionale pentru asigurarea capacităţilor non-militare dedicate reconstrucţiei şi stabilizării.

REGULI. "Această strategie va aborda aspecte legate de coordonarea instituţională în vederea participării României la operaţii internaţionale, baza legală a procesului de trimitere a unor experţi din sfera guvernamentală şi non-guvernamentală în astfel de operaţii, crearea de registre naţionale cu experţi disponibili pentru operaţii internaţionale, activităţi de pregătire etc.", ne-a declarat secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu. După cum ne-a precizat diplomatul, conceptul MAE prezentat în CSAT "identifică o serie de aspecte care necesită îmbunătăţiri sau cu privire la cum diverse instituţii aplică proceduri şi metode diferite". "Aceste aspecte acoperă diverse domenii,