L-am văzut la televizor pe Mircea Dogaru, într-o discuţie despre pensiile militarilor, şi mi-am adus aminte de el. Îl ştiu de cînd făcea subiecte de istorie la Preuniversitaria, publicaţie editată pentru candidaţii la admitere de către Viaţa Studenţească. Era profesor de istorie la un liceu, dacă îmi amintesc bine. După care a intrat în armată, ca istoric militar, în colectivul lui Ilie Ceauşescu. Viaţa Studenţească era pe Ştefan Furtună, la IEFS, destul de aproape de Muzeul Militar, aşa că uneori, Mircea Dogaru venea mîndru, în uniformă, pe la redacţie. Trecuse de la civilie la militărie pentru o leafă semnificativ mai mare. Apoi, brusc, a reapărut în civil. A făcut drumul invers. Se pregătea să plece în misiune ca reprezentant TAROM la Viena. Abandonase haina militară. Pentru a pleca la Viena, desigur, a trecut pe la Băneasa. Pentru o leafă mai mare şi un post mai bun. Cînd lucra la Muzeul Militar ni-l lăuda pe Ilie Ceauşescu, comandantul suprem al istoricilor militari. Că e un om luminat şi de treabă, e chiar istoric, are viziune, e patriot etc. Puteţi afla cîteva detalii despre minunatele studii făcute de generalul doctor în istorie Ilie Ceauşescu aici. Vă place? El e unul dintre susţinătorii protocronismului, teorie care susţine că românii au cam făcut totul înaintea tuturor în istorie, dar nu sînt recunoscuţi (am rezumat pe repede înainte). Steagul gîndirii Ilieceauşiste este dus, cu mult sîrg înainte de Mircea Dogaru, apropiat al lui Vadim. Poate l-aţi mai văzut pe la televiziuni de nişă spiruharetiană, în emisiuni în care demonstrează, de pildă, că Mircea cel Bătrîn făcea jocurile în Europa! Admit, oricine poate susţine orice, că doar trăim în libertate.
Totuşi, nu el ar trebui să primească pensie specială, ci noi, cei care l-am urmărit am merita un spor de toxicitate.
L-am văzut la televizor pe Mircea Dogaru, într-o discuţie despre pensiile m
