A ajuns şi România vedetă bună în criză. Nu prin grija actorilor din viaţa publică, ci graţie legendarei noastre Dacii.

Jur pe roşu că naţionala care s-a lepădat de galbenul bergănbir promite să ia bătaie indiferent în ce culoare din spectrul ROGVAIV va juca. Noul nostru ambasador pe planeta fotbal, Răzvan Lucescu, are de ce să fie negru de supărare. S-a prins în hora mitică, joacă pe banii eternului Mircea Sandu, lucrează cu materialul tot mai prost al clientului Dragomir şi se hrăneşte nesănătos cu ambiţie. Veste proastă! România nu mai are fotbal de niciun fel, dar se încăpăţânează să-şi dea autogoluri.

Punct. Fotbalul nostru nu merită nici măcar ştiri negative. Acum e vremea arestărilor. Ele ne tulbură peisajul momentului şi ne asigură iarăşi doza de tristeţe cotidiană. Filmul e tocit. Nume sonore, uniforme, dube. Şouri TV care sunt convinse că e lucrătură politică, acuzaţi care nici usturoi n-au mâncat, avocaţi care ţin isonul, procurori care tac şi bine fac. Justiţie? Să schimbăm imaginea. La vâlvătaia politică. În PSD.

Primăvara se numără banii lipsă (sic!) din conturile partidului. Pleacă Geoană, vine Ponta, noi cu drag caftim. Marean să trăiască! La PNL, mare meci mare cu final cunoscut. Crin este deja şef absolut, dar toată lumea se preface de alegeri interne. Deh, puţin zgomot nu strică. Hai să dăm o raită şi prin curtea Guvernului. Coasa premierului Boc taie şi nu taie în carne vie. Coace Vlădescu impozitarea pensiilor, prim-ministrul îl trimite să citească programul de guvernare. Rade Şeitan alocaţiile copiilor de bani gata, hop şi răzgândeala!

Mai vrem cu deprimarea? Hai să ne oprim. Avem listă lungă, dar la ce ne-ajută?! În mediul ăsta anxios mor şi veştile bune. Ne-a prorocit, de pildă, Mugur Isărescu că economia îşi revine spre sfârşitul anului. Ne pasă? A mai avertizat el cândva despre pericolul balonului imobiliar şi puţini a