La 33 de ani de la cel mai mare cutremur care a avut loc în România, locuitorii blocurilor refăcute din temelie nu au teama unei noi zguduituri de pământ. Pe locul blocurilor prăbuşite la cutremurul din ‘77 au fost ridicate într-un an altele, care s-au vândut la preţuri duble faţă de nivelul pieţei de atrunci. În ele s-au mutat supravieţuitorii dezastrului şi urmaşii securiştilor.

În acea zi de 4 Martie, Nicolae Constantinescu se afla în dormitorul apartamentului lui din strada C.A. Rosetti, numărul 15. S-a zgâlţâit patul cu el şi a sărit la geam. Peste drum, într-un minut, un bloc întreg s-a surpat sub ochii lui.

„A intrat pur si simplu în pământ, maşinile erau turtite şi-mi amintesc imaginea unul om care umbla bezmetic pe stradă şi bâiguia ceva. O luase razna”. Nicolae are acum 86 de ani şi i se întâmplă să mai uite lucruri dar ziua aceea şi-o aminteşte perfect. „Am găsit chiar eu în dărâmături două femei de serviciu care scăpaseră doar pentru că se aflau în subsolul blocului”.

Ca o minune, blocul în care se afla Nicolae n-a păţit nici măcar o crăpătură. „Minunea” are o explicaţie: „Era bloc de securişti cu grinde puternice”.

Nici blocul de peste drum, renumitul Scala nu s-ar fi surpat dacă patronii cofetăriei de la parter nu ar fi tăiat nişte stâlpi de rezistenţă pentru mai mult spaţiu şi confort destinat clienţilor. La un an de la prăbuşirea lui, blocul a fost reclădit din temelie.

S-a mutat în blocul în care i-au murit soţia şi copilul

Acum, în blocul ridicat la numărul 14 de pe Strada C.A. Rosetti, în locul celui distrus stau oameni fără teamă de cutremur. „Blocurile astea au fost refăcute tocmai pentru că s-a văzut ce putea face un cutremur.

Eu m-am mutat aici în 1979” povesteşte regizorul Dan Mihăescu. La cutremur a avut de două ori noroc: odată că nu se afla în corpul clădirii TVR care a căzut şi a dou