Afirmaţii absolut îngrijorătoare făcute de specialişti recunoscuţi confirmă o realitate despre care se vorbeşte de mult: următorul cutremur ce va lovi România ar putea fi peste nivelul celui din martie 1977.
Adică 7,5-7,6 grade Richter. Într-o ţară cu un grad ridicat de responsabilitate, această informaţie ar fi declanşat o amplă şi urgentă acţiune la nivel naţional. Din păcate, România nu se înscrie în rândul unor astfel de ţări. O spun cu amărăciune, ca locuitor al acestor meleaguri unde se cheltuie peste 100 de miliarde de euro pe an, aruncaţi parcă într-o gaură neagră.
Specialiştii în geofizică şi seismologie vorbesc despre un număr înfricoşător: de la mii până la sute de mii de morţi, în cazul acelui cutremur de mare adâncime.
Am tot aşteptat să văd o reacţie a vreunui guvernant la ştirea foarte serioasă difuzată de televiziuni. Aş, ţi-ai găsit! Grijile lor sunt legate de ocuparea politică a miilor de posturi din teritoriu, de modificarea Constituţiei, de racolarea unor membri ai opoziţiei, de bunăstarea personală prin afaceri cu statul.
De ani mulţi discutăm pe o temă al cărei eşec se va contabiliza printr-un număr foarte mare de morţi. E trist, e macabru chiar, dar e foarte real. E vorba despre consolidarea vechilor blocuri din oraşele vizate de viitoarea undă seismică. Capitala este pe primul loc. Peste 400 de blocuri sunt în vârful listei negre a virtualelor prăbuşiri. Oamenii care locuiesc în ele s-au obişnuit (sau nu?) să trăiască în fiecare zi cu spaima în suflet. Că vine cutremurul şi vor muri. Sau dacă vor avea şansa supravieţuirii, rămân pe drumuri, fără casă.
Primăria Capitalei spune că n-are suficienţi bani pentru consolidări. Ministerul Dezvoltării are un program de "reducere a riscului seismic". Abia se elaborează planurile pentru vreo 10 blocuri din Bucureşti şi altele de prin provincie.
