» Un plan de investitie in educatia copilului nu e niciodata prematur. Banii pentru taxele de studiu la o universitate de prestigiu ar trebui pusi deoparte chiar inainte de nastere. In lipsa unor burse consistente, efortul financiar este considerabil, iar planificarea "fondului universitar" nu este deloc simpla.
Ideea acestui articol a aparut in urma unei discutii aprinse iscate intr-un grup de parinti cu copii de varsta grupei mici la gradinita. Cuplurile – de conditie medie –, cu varste in intervalul 30-35 de ani, discutau despre costurile cam piperate ale gradinitelor private si isi puneau problema finantarii studiilor universitare la colegii cu taxa din Europa sau Statele Unite. Intalnirea a fost privata, dar participantii au fost de acord sa poata fi transformata in relatare, fara mentionarea numelor.
Discutia s-a incins atunci cand s-a ajuns la bugete si cuplurile si-au dat seama ca, desi mai au la dispozitie cam 10-15 ani, sunt deja in criza de timp. Am incercat sa inventariez, pe scurt, cateva dintre preocuparile care au reiesit din mica dezbatere, cu precizarea ca, spre finalul discutiei, toata lumea a cazut cumva de acord ca mai raman multe subiecte de atins.
Cand incepi? S-au conturat, in mare, doua opinii. Una: cat mai devreme posibil, eventual chiar de la nastere, cand parintii ar fi dispusi sa "marcheze" evenimentul prin crearea unui fond special (mai degraba un cont bancar sau un depozit) "pentru viitorul copilului". Cealalta: candva in perioada gimnaziului, cand familia – intre timp consolidata financiar - ar putea evalua mai bine nevoile de educatie, deci si costurile aferente. In a doua ipoteza, dezavantajul legat de timpul prea scurt ramas pentru economisire ar putea fi eliminat – au fost de parere o parte din cupluri – prin contractarea unui imprumut pentru studii.
Brand sau buget? Prima ipoteza de lucr