Moneda unică suferă de pe urma datoriilor imense acumulate de statele europene, devenind o ţintă facilă pentru speculatori. Nevoia de finanţare a imenselor deficite ale statelor europene complică planul Băncii Central Europene pentru revenirea la politica monetară normală.
Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, trebuie să găsească soluţii care să se potrivească atât Germaniei, cât şi Greciei. Majorarea prematură a dobânzilor şi absorbţia lichidităţilor din piaţă ar îngenunchea statele dependente de finanţarea externă. În acelaşi timp, Trichet trebuie să ia măsuri pentru protejarea euro, care se află sub presiunea atacurilor speculative.
Cel mai mare risc constă în repetarea la nivel de state a scenariului falimentelor bancare din SUA, premergător declanşării crizei mondiale. Mai întâi a fost colapsul Bear Stearns, urmat de Lehman Brothers şi aşa mai departe. La fel se poate întâmpla cu ţările care nu-şi mai pot plăti datoriile.
Cine va urma?
Analiştii consideră că cea mai vulnerabilă ţară din UE, după Grecia, este Spania, care se află într-o adâncă recesiune. Confruntată cu o rată a şomajului de 20%, deficit bugetar de peste 10% din PIB şi continuarea recesiunii şi în 2010, Spania are un spaţiu de manevră extrem de redus, fiind nevoită să vândă obligaţiuni de 85 de miliarde de euro în acest an.
Vecina Spaniei, Portugalia, este de asemenea vulnerabilă. Marile deficite, bugetar şi comercial, combinate cu una dintre cele mai reduse rate de economisire din Europa, fac din Portugalia o ţară dependentă de investitorii străini. Şi la fel ca în cazul Greciei, lipsa voinţei politice de reducere a cheltuielilor sau majorare a taxelor o expune şi mai mult riscurilor.
Irlanda se află într-o situaţie mai bună după ce anul trecut a înăsprit politica fiscală. Noile măsuri de austeritate, incluzând reducerea angajaţilor bugetari şi diminuarea chel
