- Istoric - nr. 494 / 4 Martie, 2010 6) Constituanta bisericeasca de la Bucuresti, 1920-1921. La 17/30 decembrie 1919, intr-o sesiune extraordinara a Sfantului Sinod si a Consistoriului superior bisericesc, s-a proclamat unirea pentru veci a bisericilor surori ca sa formeze una si nedespartita - Biserica Ortodoxa Romana. Prin aceasta proclamare si prin alegerea intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane, la 18/31 decembrie, acelasi an, in persoana fostului episcop al Caransebesului, dr. Miron Cristea, s-a considerat pecetluita unirea. In toamna anului 1920, s-a instituit la Bucuresti o adunare bisericeasca ad-hoc, numita si "Constituanta bisericeasca", compusa din ierarhi, preoti, fosti ministri ai cultelor si din alte persoane familiarizate cu problemele bisericesti, ca sa discute si sa stabileasca principiile pe care sa se intemeieze noua organizare a Bisericii noastre. Dupa o perioada mai indelungata de lucru, Comisia aceasta a delegat o subcomisie, care, intre 1-14 iunie 1921, a redactat si tiparit un Proiect de statut organic, pentru organizarea Bisericii Autocefale Ortodoxe Romane. Acest proiect a fost trimis mitropoliilor si arhiepiscopiilor spre studiu, avizare si imbunatatire. Apoi Constituanta s-a intrunit din nou pentru a discuta statutul acesta cu imbunatatirile facute de mitropolii si arhiepiscopii. Dupa aceste ultime discutii si formulari facute in Constituanta, urma ca statutul sa dobandeasca caracter de lege, trecand in cele din urma la corpurile legiuitoare ale tarii, dar situatiile politice nefavorabile nu au mai ingaduit aceasta ultima prevedere care era strict necesara. In sedintele Constituantei, in plen, si la Comisia celor 15 s-au facut repetate propuneri pentru ridicarea Bisericii Ortodoxe Romane la treapta de Patriarhat si pentru proclamarea mitropolitului Primat ca Patriarh al Romaniei. Prima propunere in Constituanta s-a facut la 21 noiem