DISCRIMINARE. Kathryn Bigelow ar putea fi prima femeie din istoria galei americane premiată cu o statuetă pentru Cel mai bun regizor. Deocamdată, e favorita pariorilor, cu „The Hurt Locker”.
1 /.
Corectitudinea politică, alegerea lui Barack Obama şi lobby-ul puternic din ultimele zile ar putea marca în istoria Premiilor Oscar cam ce a marcat şi alegerea lui Barack Obama în istoria contemporană. Kathryn Bigelow ar putea fi, duminică seară, prima femeie care să ia, în cei 81 de ani de Oscar, un trofeu pentru regie.
Trei ocazii ratate de Academia de Film
Premiul a fost întru totul „masculinizat” de Academia Americană de Film, acuzată nu de puţine ori de rasism sau misoginism. E un hop pe care membrii ei l-ar fi putut sări de cel puţin trei ori: în 1976, când Lina Wertmüller a fost nominalizată cu „Seven Beauties”, în 1993, când Jane Campion a intrat în atenţia votanţilor cu „Pianul” (Palme d’Or la Cannes) sau zece ani mai târziu, oferindu-i o statuetă Sofiei Copolla pentru drama „Rătăciţi printre cu vinte”.
Deocamdată, Kathryn Bigelow e favorita pariorilor (ale căror voturi sunt contabilizate pe EasyOdds. com) cu „The Hurt Locker”, însă critica străină jubilează pariind că membrii Academiei nu-şi vor putea depăşi propriile prejudecăţi. Kathryn Bigelow a spart deja câteva „tabuuri” deloc neglijabile, fiind prima femeie care a câştigat vreodată trofeul breslei regizorilor. Cel puţin în ultimii ani, numele alese de regizori au urcat pe scenă şi la Oscaruri.
Reţeta: filme „masculine”
Dacă va ajunge la inimile „academicienilor”, Bigelow o face cu un film extrem de masculin, despre războiul din Irak. Un film rece şi dur, necontaminat de viziuni romanţate, atipic pentru o femeie. Reţeta ar fi, în acest caz - comentează maliţios unii critici - ca femeile să răzbată făcând filme „ca bărbaţii”. @
