Anul 2010 va fi unul crucial si incert pentru Republica Islamica Iran si pentru relatiile acestui stat cu Uniunea Europeana. Ostilitatea interna fata de regimul de la Teheran, erupta in siajul alegerilor prezidentiale controversate din iunie anul trecut, nu s-a stins; din contra, ea este acum mai intensa si mai hotarata.
Revoltele din perioada sarbatorii Ashura din decembrie anul trecut si reprimarea violenta a protestelor din timpul recentei aniversari a 31 de ani de la Revolutia Islamica au fost printre cele mai dure de pana acum. Represiunea brutala initiata de regim impotriva adversarilor sai in perioada de dinainte de aniversare nu a reusit sa opreasca miile de protestatari care au iesit in strada in pofida amenintarii cu o contrareactie imediata. Posibilitatea unui numar si mai mare de arestari, procese si violente sangeroase de amploare mai mare preocupa o buna parte a comunitatii internationale.
Mai grav este ca, in urma revoltelor de strada, regimul a trimis in judecata 16 membri ai opozitiei sub acuzatia de participare la demonstratii, iar procurorii au dat de inteles ca unii dintre ei vor trebui sa raspunda pentru infractiunea de mohareb sau "purtare de razboi impotriva lui Dumnezeu" – un delict capital.
Atitudinea dura adoptata de regim a dus insa la frictiuni chiar in randurile celor care ii sunt loiali. Un fost deputat iranian Javad Ettaat a adus argumentul ca "guvernul incalca principiile islamului, lovind protestatarii cu un pumn de fier". Mohammad Taghi Khalaji, cleric si adept devotat al ayatollahului Khomeini, a fost arestat pe 12 ianuarie dupa ce a afirmat intr-o moschee din Teheran ca liderii iranieni trebuie sa se caiasca pentru actiunile lor.
Mai mult, un diplomat iranian aflat in misiune la Oslo, Mohammed Reza Heydari, a demisionat in semn de protest fata de atitudinea regimului dupa revoltele din decembrie
