Discuţii la o ţigară, strângeri uşoare de mână, bătăi prietenoase pe umăr şi zâmbete de compasiune. Nu este vorba despre reuniunea unor foşti colegi de liceu, ci despre vânzătorii de apartamente care s-au întâlnit la atâtea ocazii, încât din concurenţi au devenit buni prieteni. După un an în care au aşteptat să le bată cineva în uşa standului cu machete frumos colorate, s-au mai resemnat şi nu mai vor decât să îşi cimenteze relaţiile de prietenie. Palatul Copi
Discuţii la o ţigară, strângeri uşoare de mână, bătăi prietenoase pe umăr şi zâmbete de compasiune. Nu este vorba despre reuniunea unor foşti colegi de liceu, ci despre vânzătorii de apartamente care s-au întâlnit la atâtea ocazii, încât din concurenţi au devenit buni prieteni. După un an în care au aşteptat să le bată cineva în uşa standului cu machete frumos colorate, s-au mai resemnat şi nu mai vor decât să îşi cimenteze relaţiile de prietenie.
Palatul Copiilor care odinioară găzduia concursuri de creaţie, se mulţumeşte acum periodic să îşi lase pereţii lipiţi cu afişe din care poţi ghici contururi de case. Expoziţiile de desene în creioane colorate sunt înlocuite cu unele mai moderene. Pătratele cu ferestre, schiţate de copii, au acum o formă 3D. Dacă acum un sfert de veac, familiile veneau la sfârşit de săptămână să admire lucrările copiilor lor, acum aceleaşi familii vin să se mire de lipsa de imaginaţie a expozanţilor.
După ce au apărut şi în România primele softurilor care permit desenarea unei case, an de an, în fiecare anotimp, „vânzătorii de case“ se adună să îşi prezinte capodoperele. „Destul de scump pentru un pliant“ spun privitorii, „nu putem scădea din cauza terenului“, răspund vânzătorii.
Vânzătorii de iluzii
Cel mai ieftin exponat prezentat la evenimentul de la sfârşitul acestei săptămâni, este 28.000 de euro, însă lucrarea nu este finalizată, mai a
