Sindicatele comuniste grecesti au ocupat ieri Ministerul de Finante de la Atena, pe care au afisat un banner in care le cereau grecilor sa se ridice la lupta impotriva masurilor de austeritate impuse de guvern sub amenintarea falimentului, i.e. sa forteze statul sa continue sa finanteze programele sociale generoase si sa garanteze locurile de munca si salariile din domeniul bugetar (al 14-lea salariu!). Cu o saptamana in urma, zeci de mii de spanioli au iesit in strada pentru a cere guvernului sa nu extinda varsta de pensionare de la 65 la 67 de ani, o masura prin care cabinetul de la Madrid incearca, la fel ca grecii, sa reduca deficitul bugetar. Proteste prin care li se cerea guvernelor sa continue sa sustina programe sociale si sa garanteze venituri si locuri de munca au avut loc peste tot in Europa in ultimul an, din Letonia pana in Bulgaria.

Romania s-a confruntat deja cu greva magistratilor si, daca sindicatele au posibilitatea sa-si puna amenintarile in practica, vom avea parte, in rastimp, de numai cateva saptamani de miscari de strada. In toate cazurile demonstrantii au cerut statului sa le dea ceva: beneficii, avantaje, asistenta, garantii, la limita – caritate. Protestatarii s-au comportat ca si cum statul ar fi o entitate care are puterea absoluta de a darui aceste beneficii, dar care, dintr-un accident sau din rea-vointa, pastreaza pentru sine intreaga bogatie, privandu-i pe cei in nevoie de bunurile ce le sunt necesare.

In acelasi timp, dincolo de Ocean s-a produs o miscare de sens opus, asa-numita tea party movement. O miscare care, in loc sa ceara statului sa aline suferintele cauzate de criza economica, contesta dreptul guvernului federal de a interveni in economie si in viata cetatenilor. Tinta este asa-numitul pachet de stimulare economica, in valoare de 900 miliarde dolari, pe care Administratia Obama l-a prezentat ca