Mama, cea mai dragă fiinţă pentru fiecare dintre noi. Luni, 8 martie, Jurnalul Naţional vă oferă o Ediţie de Colecţie dedicată Mamei şi un album cu nestemate folclorice despre cea care, cu gingăşie, ne îndrumă paşii, ne şterge lacrimile şi ne sărută pe frunte. Melodii despre Mama şi gânduri pentru Ea. O Ediţie de Colecţie şi un album cu totul special. Mama în pictura românească. Mama în poezie, în paginile de proză, romane, amintiri şi povestiri. Mama în filme şi în piese de teatru. Maica Sfântă în viziunea zugravilor şi iconarilor noştri de-a lungul vremii.
Mame de voievozi, mame de sfinţi, mame de oameni simpli, risipind frumuseţea sufletului spre zările cu amintiri de neuitat. Mame anonime, mame eroine, crescându-şi mulţimea de prunci în dragoste de Cel de Sus, dar şi de neam. Şi o mare de fii sărutând mâna de aur, nevăzută, dar mereu prezentă a Mamei Ţară.
MODEL
Cum a evoluat mama de la societatea tradiţională a satului românesc la femeia modernă de astăzi? Mama este responsabilă cu tot ceea ce reprezintă valoarea supremă în speţa umană.
La începutul secolului al XX-lea, în satul tradiţional, a fi femeie însemna să ai obligaţii şi cerinţe de ordin economic, dar nu se uita nici ceea ce înseamnă feminitate.
Modelul absolut al reprezentărilor artistice care au ca temă "mama şi copilul" este fără îndoială Maica Domnului cu Pruncul în braţe. Maica Sfântă este şi la propriu modelul oricărei mame. Iconografia Maicii Sfinte este bogată, venind din vechime, încă de pe vremea Sfântului Apostol Luca, despre care ştim, prin tradiţie, că a fost cel dintâi care a pictat-o şi a cărei pictură i-a plăcut.
Pentru cei mai mulţi dintre oameni, mama este modelul femeii perfecte, plină de bunătate, gingăşie şi sfinţenie. În literatura română, poeţii şi-au risipit din belşug metaforele spre a-i polei mamei icoana. Nu există pe lume scriitor ca