Congresul PNL nu seamana cu cel al PSD-ului. In PSD-ul federalizat, dominat de baronii locali, fostul lider, Mircea Geoana, nu avea - in fapt - nici o sansa.
Infrant la "prezidentiale", dupa ce a scos partidul de la guvernare, el nu mai putea spera decat la refacerea unor conjuncturi asemanatoare celor din 2005, cand a devenit lider in urma unui compromis intre centrele interne de putere. Conjuncturile trebuiau precipitate prin "manevrele" unor fideli precum Marian Vanghelie, seful organizatiei PSD Bucuresti. M. Geoana nu a realizat insa ca "intamplarea fericita" ce l-a dus la varful partidului poate fi, extrem de usor, reversibila, in favoarea altui candidat. Geoana nu a rezolvat nici una din promisiunile facute "partidului": nu l-a "modernizat", nu i-a marit "scorul", nu l-a dus la putere. Ultima promisiune incalcata a fost si cea mai grava. D-l Geoana nu numai ca nu a dus PSD-ul in fotoliile administratiei statului, dar l-a si scos din ele, rupand "alianta contra naturii" cu PD-L-ul, infaptuita la inceputul lui 2009. Or, se stie, partidele romanesti vietuiesc pentru a-si satisface clientii si sustinatorii prin dirijarea politica a fondurilor administrate de stat, a "intrarilor" de resurse financiare externe. M. Geoana a vaduvit partidul de aceste beneficii, anul de guvernare nefiind suficient pentru a potoli foamea subordonatilor.
Ca si M. Geoana, liderul PNL, Crin Antonescu, anuntase ca, daca nu va obtine victoria la "prezidentiale", se va retrage. Ca si M. Geoana, presedintele liberalilor a ales sa nu se autodemita. Crin Antonescu are, spre deosebire de social-democrat, o serie de "argumente tari" pentru justificarea acestei optiuni. A realizat la alegeri un scor cu cel putin 5% peste cel al partidului. A transformat PNL-ul intr-un partid dinamic, clar conturat si unitar. A sudat pe fata alianta subterana cu PSD-ul, reusind sa-si impuna - datori
