Cunoaşte ca-n propria palmă fiecare colţ din vechea cetate şi răscoleşte în continuare după vestigii; muzeul pe care îl conduce este singurul inaugurat de trei regi.
Îi plac lucrurile bine făcute şi într-un oraş care musteşte de istorie se luptă cu sărăcia locului şi mentalităţile oamenilor.
Dobrogean get-beget, Constantin Nicolae şi-a început cariera de profesor la Iaşi. „Începuturile au fost fascinante. Predam într-un sat din judeţul Iaşi, unde toţi elevii purtau opinici făcute din şoriciul jupuit de pe porcul din ogradă“, povesteşte acesta. „Şi nu orice fel de opinici, ci unele colorate în nuanţe stridente cu vopsea de lemn“. După un an, a renunţat la catedra din Iaşi şi a venit mai aproape de Dobrogea. A predat doi ani la Ţăndărei, tot atâţia la Giurgeni, iar din 1978 a fost, până în anul 2007, profesor de istorie la Liceul din Hârşova.
Şi-a cunoscut soţia la Casa pionierilor, unde coordona Cercul căutătorilor de comori. „Prin anul 1975, împreună cu soţia mea, Victoriţa Nicolae, şi câţiva copii bolnavi după istorie căram cu un cărucior de butelii, la Casa pionierilor, mai multe fragmente arhitecturale din curtea vechii şcoli, unde s-a aflat primul muzeu între anii 1904 -1947. De atunci visam să redeschidem muzeul“, spune el.
La ora actuală, este cercetător şi are în grijă Muzeul Carsium, din Hârşova. „Din anul 1993, regretatul istoric şi director al Muzeului de Istorie Constanţa, Adrian Rădulescu, mi-a oferit postul de muzeograf. Nu am vrut să părăsesc şcoala la vremea respectivă, deşi puteam să o fac de atunci. Însă, în ultimii ani, când am observat cât de mult a decăzut învăţământul nostru, mi-am scris cererea de demisie“, spune Constantin Nicolae.
Fascinat de cetatea Carsium
Hârşova este un loc în care la fiecare pas calci pe istorie, iar Constantin Nicolae a participat la toate săpăturile arheologice de la aşezarea neolitic
