În această perioadă, aproape toată lumea vorbeşte despre criza economică. Se scrie mult despre criză. Se scot la iveală teorii, se scot la iveală asemănări dintre perioada actuală şi alte perioade de criză. Se aduc în actualitate opinii despre criză ale unor oameni celebri. Zilele trecute, am participat la o întrunire pe tema invenţiilor. În acest context i s-a atribuit lui Albert Einstein, descoperitor al teoriei relativităţii şi întemeietorul fizicii moderne, afirmaţia că „în perioadele de criză se nasc invenţiile, descoperirile şi marile strategii“. Am vrut să verific afirmaţia şi am recitit o culegere de texte scrise de Albert Einstein, începând cu 1914, şi reunite în volumul „Cum văd eu lumea. Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor“, publicată la Editura Humanitas în 2000. Am găsit, printre altele, şi următorul pasaj, de o asemenea profunzime încât este actual şi azi. Iată ce spunea Einstein prin anii ’30: „Şcoala a fost întotdeauna mijlocul cel mai important pentru transferarea comorilor tradiţiei de la o generaţie la cea următoare. Lucrul acesta este şi mai adevărat astăzi decât în trecut, deoarece, prin dezvoltarea modernă a vieţii economice, rolul familiei de purtător al tradiţiei şi al educaţiei a slăbit. Viaţa şi sănătatea societăţii umane depind astfel de şcoală într-o măsură şi mai mare decât în trecut“. Iată, pe scurt, câteva repere din viaţa marelui om de ştiinţă.

Albert Einstein s-a născut pe 14 martie 1879, în oraşul Ulm din Germania.

Istoria spune că până la trei ani nu a scos nici un cuvânt. Părinţii erau îngrijoraţi. Spre bucuria şi uimirea lor, într-o zi a început să vorbească şi avea fluenţa şi vocabularul unui adult. A acumulat, a analizat şi... a comunicat. Aşa a făcut toată viaţa. La vârsta de 11 ani a început să frecventeze un gimnaziu din München. În 1896 s-a înscris la Politehnica din Zürich-Elveţia, una dintre şcolile de elit